Presa autohtonă mai poate fi numită liberă?

Una dintre problemele actuale din societatea noastră este acapararea presei de către guvernanți. Adesea ne întrebăm ce împiedică mass-media să informeze publicul corect și echidistant, însă pentru a găsi un răspuns e la fel de complicat precum ai parcurge un drum printr-un labirint închis.

În urma unui sondaj la care au participat 50 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, 38 au spus că nu cred în veridicitatea mass-mediei autohtone, iar 12 au spus că încă mai au încredere în postul de televiziune pe care îl privesc zilnic. Natalia Cojocaru, studentă la facultatea de Drept, și-a exprimat opinia: „Consider că în Republica Moldova presa nu a fost, nu este și foarte puțin probabil că va fi vreodată liberă. Situația se agravează pe zi ce trece, presa fiind manipulată de către cei de la guvernare”.

Potrivit spuselor directorului Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, jurnaliștii și organizațiile media trec printr-o perioadă dificilă.

“În ultima perioadă nu s-au produs mari schimbări în presă, deşi noi, de mulţi ani, vorbim despre necesitatea intervenţiei pe anumite segmente, inclusiv în ceea ce ţine de cadrul legislativ. Nu au fost create condiţii adecvate pentru a susţine presa care are nevoie de aceasta din partea statului ca să poată exista. Cu siguranţă, mai avem foarte mult de lucru. Noi facem presiuni din partea noastră, din interior, dar eu ştiu că există şi presiuni din exterior, pentru că libertatea de exprimare, libertatea presei figurează întotdeauna pe agenda oricăror întâlniri la nivel înalt. Pentru că este un aspect foarte important, nu poţi să vorbeşti despre democraţie atâta timp cât nu ai o presă liberă”, a declarat aceasta pentru 24news.md

Libertatea presei este un drept fundamental al omului recunoscut și protejat prin lege în majoritatea statelor moderne. Acest drept este strâns asociat cu libertatea de exprimare și este o componentă a acesteia.

Vladimir Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, susține că: ”Libertatea presei nu este absolută și ea trebuie să fie și este limitată. E altceva dacă, în fiecare caz concret, limitarea este justificată. Am întâlnit multe cazuri când limitările erau nejustificate. Soluțiile universale pentru ameliorarea acestei situații nu există. Pentru fiecare problemă există soluții specifice, iar probleme sunt multe. Cert este însă că fără o justiție independentă nimic nu va lucra”.

Un jurnalist liber devine un jurnalist puternic

“Jurnalistul trebuie să conștientizeze în primul rând că nu cineva îi asigură lui libertatea, ci el însuși trebuie să aibă o gândire liberă și să se ferească de orice fel de „patronaj”. Dacă se angajează în cadrul unui partid, devine vulnerabil, adică nu mai este credibil. De aceea, per ansamblu, presa din Republica Moldova nu poate fi numită liberă, deoarece o mare parte din ea este finanțată, deci controlată de un lider politic. Nu putem însă nici afirma că nu avem presă liberă în persoana unor jurnaliști liberi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem, din fericire, jurnaliști care scriu/investighează orice subiect pe care-l consideră important pentru public, critică guvernarea atunci când este cazul și astfel salvează reputația profesiei. Presă în totalitate liberă nu avem, jurnaliști liberi – da! Și sper din tot sufletul să fie mai mulți în continuare”,  a afirmat Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia.

„Ce trebuie să facă jurnaliștii pentru ca presa să fie liberă? Să nu uite că a fi jurnalist e o profesie, care are rigorile ei, deontologia și mai ales reputația ei. Iar pe scurt, acestea se rezumă la a informa și a nu minți! Schimbarea poate porni de la jurnalist, nu de la patron. Odată ce ai mințit cu intenție (nu vorbim despre greșelile care se pot întâmpla oricui și care trebuie recunoscute) sau ai făcut propagandă, nu mai poți fi credibil în fața publicului și, practic, nu mai ai reputație. Din păcate, în ultimii ani, mulți jurnaliști moldoveni s-au compromis, iar azi vedem, în special, la TV, niște transmițători de mesaje propagandistice și manipulatoare, ci nu jurnaliști”, a adăugat aceasta.

Conform ultimului raport emis de Freedom House, Republica Moldova se află în categoria țărilor “parțial libere”, alături de o treime din cele 195 de țări analizate. Notele date Republicii Moldova în aceste studii au rămas neschimbate încă din 2011: pe o scară de la unu (nota cea mai bună) până la șapte (nota cea mai proastă) ea a primit constant note de 3, atât pentru respectarea “drepturilor politice”, cât și a “libertăților civice”.

 

 

Articol realizat de Elmira Cafarova, studentă anul I, FJȘC, USM

Comentează