Uncategorized

Zece lucruri pe care nu le știai despre Marea Unire de la Alba Iulia

Am căutat în Biblioteca Națională de la Chișinău să aflu cum au sărbătorit oamenii de rând Marea Unire din 1918, transmite vice.com.

Pentru a fi captivantă, istoria trebuie să vorbească despre oameni. În caz contrar, rămâne o înșiruire de tratate și cifre. Iar Marea Unire de la Alba Iulia, de exemplu, devine un eveniment abstract, despre care toată lumea vorbește cu patos, dar nu ni-l putem imagina. După ce am răsfoit câteva zeci de cărți, am reușit să găsesc mărturii și imagini care spun, asemeni unui film, povestea zilei de 1 Decembrie.

Marea Unire a fost într-o zi de duminică

Vremea era friguroasă, bătea un vânt tăios, cu ninsoare și lapoviță. „Mă aflam în calitate de comandant și portdrapel pe una din tribune. Lumea forfotea și se înghesuia”, povestește Valer Pascu, în cartea de memorii „Când bate ceasul mai presus de vreme” de Constantin Dumitrescu. La Marea Adunare Națională au participat peste o sută de mii de români.

Oamenii au ajuns la Alba Iulia cu trenul, trăsura sau sania

Alba Iulia, 1 decembrie 1918. Mulțimile venite la Marea Adunare Națională. Una din cele cinci fotografii realizate de Samoilă Mârza. Sursa: Wikipedia

În ajunul Unirii, au circulat trenuri speciale spre Alba Iulia. Cei mai avuți dintre români au plecat cu trăsura. „Părinții mei, ca atâția alții, au plecat cu sania, trecând pe la poalele muntelui Vulcan, iar de acolo cu Mocănița, un tren pe linie îngustă până la Alba Iulia”, își amintește clujeanul Ștefan Hărăguș, în aceeași carte. Mulți români și-au luat cu ei și copiii.

Câteva trenuri spre Alba Iulia au fost atacate de gardiștii unguri

Îmbrăcați în uniforme roșii (pantaloni, tunici și capele), ungurii erau înarmați cu baionete. Atunci când trenul oprea în stație, gardiștii îi atacau pe călători. „Trenul gemea de lume, dar nimeni nu avea o singură armă de apărare. Lumea pornise la drum, crezând că guvernul maghiar a pus la dispoziție trenurile necesare și a asigurat siguranța circulației”, consemnează un alt participant, Gheorghe Maier.

Mișcarea feministă din Transilvania a contribuit la înfăptuirea Marii Uniri

Regina decorează soldaţii distinşi în luptele Primului Război Mondial. Ceremonia de decorare a avut loc la Tg. Ocna, 30 august 1917. Sursa: Biblioteca Digitală Națională

Da, a existat o mișcare feministă, care s-a născut după revoluția pașoptistă. În 1850 a avut loc prima reuniune a femeilor române în Transilvania. Scopul mișcării nu a fost, însă, de a obține drepturi egale cu cele ale bărbaților, precum se întâmpla în Europa, ci de a lupta pentru libertate și unitate națională. „Numai femeia este capabilă să păstreze tezaurului naționalității”, era convinsă Maria Baiulescu, președinta Uniunii femeilor române din Ungaria. Se considera că „emanciparea reală a femeii poate fi realizată numai după emanciparea deplină a națiunii”, notează conf. univ. dr. Simona Rodica Stiger într-un articol pe acest subiect.

Peste 100 de reuniuni ale femeilor române au activat în Transilvania de la 1850 până în 1918. Meritele femeilor au fost răsplătite cu dreptul de a trimite reprezentanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Așadar, din cei 1228 delegați oficiali, 61 au fost reprezentantele reuniunilor femeilor române.

Minerii au fost printre cei mai numeroși și memorabili participanți

Din zone precum Valea Jiului sau din salinele Ocnei Mureș, detașamentele de mineri porneau spre Alba Iulia. Aveau două semne distincte: lămpile minerești, purtate în mâini, și fanfarele care-i însoțeau în trenuri. Erau disciplinați și entuziasmați, așa îi descriu martorii.

Citește continuarea pe vice.com.

Click to comment

Comentează

To Top