Volumul achitărilor cu cardul este în creștere

La 20 de ani de la introducerea primului card bancar în Republica Moldova, volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei, dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anii 2016 și 2017. Sunt statistici prezentate în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță.

Expertul a precizat că la etapa inițială cardul era folosit doar ca mijloc de scoatere a numerarului din bancomate – în proporție de 98% din rulajul cardurilor la acea perioadă. În loc să ridice salariul de la contabilitate, moldovenii mergeau la bancomat ca să scoată salariul și tradițional făceau achitările în numerar. Însă, în ultimi trei ani, se atestă o creștere în progresie geometrică cu 50% anual a achitărilor cu cardul.

Astfel, dacă în anul 2015 achitările cu cardul au însumat 2,3 miliarde de lei, în anul 2016 – 3,3 miliarde de lei, atunci în acest an ne apropiem de 5 miliarde de lei. „Nu este prea mult, dar din totalul rulajului achitările cu cardul practic s-au dublat”, a mai spus expertul.

Majorarea volumului achitărilor cu cardul are mai multe explicații, susține Veaceslav Ioniță. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa, unde moldovenii au învățat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul. Intensitatea operațiunilor cu cardul va crește în următorii ani, consideră expertul IDIS. Totuși, deși există o creștere a achitărilor cu cardul, acestea rămân a fi modeste comparativ cu statele UE.

Potrivit estimărilor experților economici, în acest an moldovenii vor plăti bunuri și servicii în numerar în sumă de circa 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul sunt de 5 miliarde lei. Astfel, ponderea achitărilor cu cardul este la nivelul de 4%. Ca să ajungem la media europeană de 20% trebuie să creștem achitările cu cardul de cinci ori.

Beneficiul achitărilor cu cardul este că cetățenii sunt scutiți de sute de ore de așteptare la ghișee ca să achite bunurile și serviciile. De câștigat au și băncile, dar și statul, susține Veaceslav Ioniță. În cazul statului, beneficiul constă în diminuarea economiei neformale. Statul poate vedea prin intermediul achitărilor toate tranzacțiile efectuate. Aparent, unicii perdanți sunt agenții economici, din simplul motiv că achită un comision de 1,5%-2,5% și aici este nevoie de un pic de ordine.

„În condiția în care statul, prin lege, a obligat toți agenții economici să aibă post-terminal, ne apropiem de situația în care statul obligă un agent economic să procure un serviciu de la un alt agent economic, pentru că băncile sunt agent economic. De aceea, cred că Banca Națională, pentru a încuraja plățile cu cardul ar trebui să aducă niște norme de reglementare, ca tariful care este perceput de către bănci să fie într-o formă sau alta reglementat, deoarece avem o situație de avantaj concurențial al băncilor față de agenții economici”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

Expertul estimează că în următorii ani achitările cu cardul vor crește. Maximum 65% din bani vor continua să fie retrași în numerar.

Comentează