Unire

Academia Română comemorează un membru de onoare al ASM

Cristofor I. Simionescu
Sesiune comemorativă consacrată academicianului Cristofor I. Simionescu (1920-2007)

Academia Română organizează astăzi, 19 iunie 2017 , o sesiune comemorativă consacrată împlinirii a zece ani de la trecerea în neființă a academicianului Cristofor I. Simionescu.

Manifestarea omagiază activitatea academicianului Cristofor I. Simionescu (1920-2007), fondatorul şcolii de compuşi macromoleculari din România, personalitate ştiintifică de largă recunoaştere internaţională.  Evenimentul va avea loc la București, în Aula Academiei Române.  Cristofor I. Simionescu, este și membru de onoare al ASM, Academia de Științe a Moldovei.

Cristofor I. Simionescu s-a născut în în anul 1920, în Dumbrăveni, Suceava, fost sat al județului Botoșani , pe vremea României Mari.  Specialist în domeniul chimiei macromoleculare, a efectuat studii în domeniul chimiei lemnului și celulozei, a polimerilor și a copolimerilor grefați. Cristofor I. Simionescu are contribuții științifice și în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale.

Ascensiunea în cercetare

Studii liceale la Suceava și Iași și superioare (Facultatea de Chimie Industrială) la Iași. În 1948 și-a susținut teza Contribuții la cunoașterea uleiurilor vegetale indigene, obținând titlul de doctor inginer în științe chimice. A fost preparator (1943), asistent (1944-1948), conferențiar (1948-1951), profesor și șef de catedră (din 1952), director de studii (1949-1951), prorector (1951-1952) și rector (1953-1976) la Institutul Politehnic “Gh. Asachi” din Iași; șef al Secției de Chimie Macromoleculară (1956-1970) și director (1970-2000) al Institutului de Chimie Macromoleculară “P. Poni” din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii.

Demis din funcție pentru că o considera pe Elena Ceaușescu incultă și analfabetă.

În anul 1976 a fost înlăturat din funcția de rector al Institutului Politehnic din Iași ca urmare a faptului că într-o discuție cu Erwin Wickert, ambasadorul RFG, i-a descris-o acestuia pe Elena Ceaușescu drept incultă și analfabetă. Discuția dintre Cristofor I. Simionescu și Erwin Wickert a fost înregistrată de Securitate. Elena Ceausescu era faimoasă ca „savanta de renume mondial”, care folosea expresia „codoi” pentru CO2.

Anterior, Cristofor I. Simionescu, în perioada cand Elena Ceaușescu, deși doar cu 4 clase, voia să dea lucrarea de doctorat, a apelat la acesta, dar el a avut îndrăzneala sa o respingă folosind diverse motive, reușind chiar să obțină o adeverință de la medcul de familie cum că este bolnav pentru a scăpa de tovarășa, din ceea ce a declart fiul lui academicianul Bogdan Simionescu, în momentul decernării titlului de cetățean de onoare post-mertem al orașului Suceava pentru tatăl sau.

Începând cu luna noiembrie a anului 2013, în memoria marelui savant, la Iași, în cadrul Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului (fosta Facultate de Chimie Industrială), se organizează concursul tematic de chimie care-i poartă numele.

Autor: Sîrbu Costel – Cosmin

Click to comment

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top