Avantaj și în repararea fregatelor

Un element foarte important este inclus într-un alt document elaborat de MApN, ca anexă la viitoarea HG, intitulat „Anexă circumstanțe”. Potrivit acestui act, firma care vrea să vândă României corvete trebuie să prezinte și „angajamentul privind efectuarea operaţiunilor compensatorii aferente contractelor subsecvente acordului-cadru / contractului multianual în cauză, prioritar, în următoarele domenii: transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor, modernizarea fregatelor T22R din compunerea forţelor navale române (…)”.

Este foarte bine că firmei furnizoare de nave i se aduce aminte de obligația ei de a executa în România operațiuni compensatorii (offset), care sunt o practică obișnuită în UE în domeniul comerțului cu armament. Ciudat este însă faptul că această clauză nu a fost invocată la ultimele achiziții militare, extrem de scumpe, ale României – cea referitoare la avioanele F-16 și cea referitoare la rachetele Patriot.

La fel de ciudat este faptul că firmei care va livra corvetele i se spune, negru pe alb, că va participa, dacă dorește, la modernizarea fregatelor Forțelor Navale Române – o acțiune pentru care MApN nu a deschis oficial procedura de selecție de oferte și nici nu se știe când se va întâmpla acest lucru.

Dar încă de pe acum, România promite că societatea care îi va vinde corvetele va avea un avantaj în procesul de modernizare a fregatelor.

Așadar, firma dintr-o țară NATO care are deja un șantier naval în România, și care a mai produs nave de luptă, este invitată să ne vândă patru corvete, pe care noi acceptăm să plătim 1,6 miliarde de euro, iar această firmă primește implicit și dreptul de a ne moderniza, ulterior, cele două fregate. O firmă unică și practic fără concurență.

Parlamentul e sărit din schemă

Un element ciudat este faptul că, la data de 15 august 2017, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a declarat că achiziția de corvete se va face printr-un proiect de lege – adică operațiunea va fi analizată și aprobată de Parlament. Totuși, actul normativ elaborat de MApN nu este un proiect de lege, ci de Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă că Parlamentul nu mai are niciun cuvânt de spus. „Ştiţi foarte bine că precedentul demers a fost invalidat tocmai pe ideea că achiziţia era peste 100 de milioane şi trebuia să existe aprobarea Parlamentului. Nu am intrat încă la discuţii, am redactat proiectul de lege, l-am băgat pe circuitul de avizare, o să vedem ce oferte avem”, a susținut Adrian Țuțuianu.