Diverse

De ce vor unii primari din Republica Moldova unirea cu România

În anul Centenarului, peste 50 de localităţi din Republica Moldova au semnat declaraţii de unire cu „patria-mamă“. „Adevărul“ a stat de vorbă cu primarii şi cu localnicii, pentru a vedea cum a luat naştere, de fapt, acest val de unionism.

„Majoritatea locuitorilor din comuna noastră se declară români şi vorbesc limba română. Declaraţia de unire e o idee din suflet, care vine de la strămoşii noştri. A fost semnată în unanimitate de toţi consilierii locali ai comunei noastre, în frunte cu mine“, a spus, la Adevărul Live, primarul comunei Parcova, Marcel Snegur, cel care a dat tonul declaraţiilor unioniste.

După comuna Parcova, au urmat alte câteva zeci de comune care au semnat acest document lipsit de orice valoare juridică, însă cu o puternică încărcătură sentimentală. „Anul Centenarului ne face şi pe noi să dăm dovadă de curaj. Uniunea Sovietică a băgat frica în oameni, dar am depăşit acestă stare“, arată primarul de Puhoi, Petru Frunze.

blob:http://lb01.easyhost.com/8ec798bc-91b0-467c-97a3-f4c96c825050

Ce speră cei care aderă la această mişcare

„La urma urmei, şi în Biblie scrie că frate la frate trage“, este de părere primarul de la Ruseştii Noi, Pavel Codreanu. La el în comună, absolut toţi consilierii au semnat declaraţia de unire, până şi singurul consilier comunist, din partea PCRM. „El a spus că semnează documentul pentru că şi în România sunt comunişti“, spune Codreanu.

„Noi nu în zadar am făcut această declaraţie. Şi nu numai noi, ci toate primăriile care au semnat. Sperăm foarte mult să fie şi o reacţie din partea autorităţilor române“, explică primarul comunei Băcioi din imediata vecinătate a Chişinăului, Vitalie Şalari.

Românii din Republica Moldova sunt convinşi că ar trăi mult mai bine dacă ţara lor s-ar uni cu România: ar avea şanse la fonduri europene (Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene), ar accede mai uşor către Occident, ar putea călători liber. Pe de altă parte, însă, există mulţi nostalgici care consideră şi în prezent că o viaţă mai bună s-ar  datora exclusiv ruşilor. „Apoi, eu cu românii n-am trăit, nu ştiu cum ar fi. Cu ruşii am trăit, bogdaproste“, spune o bătrânică din Ruseştii Noi.

Mentalitatea pare greu de schimbat. Cei trecuţi de prima tinereţe sunt de părere că unirea cu România „n-ar fi bine. Noi suntem o ţară săracă şi depindem doar de noi“. Cei care militează pentru unire au copii plecaţi în străinătate, tineri care au obţinut şi cetăţenia română.

„Drumul spre Europa trece prin Bucureşti“

De acest lucru e convins şi Vladimir Susarenco, primarul de Sadova, comuna de baştină a preşedintelui socialist Igor Dodon. „Ca persoană fizică, da, vreau unirea. Mă consider român“, spune primarul. De altfel, el a iniţiat întocmirea declaraţiei de unire cu România, doar că imediat după asta consilierii socialişti din comună au decis să semneze o contradeclaraţie – o declaraţie de statalitate. „După cum spune Băsescu, în Uniunea Europeană mai degrabă se poate ajunge prin România“, subliniază Susarenco.

Şi primarul de Meleşeni, Valeriu Zubcu, este de aceeaşi părere. Spune că a vizitat România în ultimele două decenii de mai multe ori şi că a văzut o evoluţie în bine: „Odată ce am luat vectorul european… În România sunt nişte schimbări extraordinare, radicale“. Şi în mica localitate Meleşeni a fost semnată declaraţia de unire.    Dar tot la Meleşeni găsim, în birtul satului, şi localnici care sunt împotriva unirii. Nu au argumente, doar dorinţa de a pune mâna pe un „automat“, să-i împuşte pe toţi.

„Drumul spre Europa trece prin Bucureşti şi, vreţi, nu vreţi, acolo şi standardele de viaţă sunt mai decente“, afirmă primarul din Băcioi, Vitalie Şalari.

La Costeşti, primăriţa Natalia Petrea spune că moldovenii trăiesc vremuri tulburi, există multe presiuni: „Acum sunt încercări de a tulbura situaţia, pentru că noi avem sub coaste mai multe suliţe. Este vorba despre Transnistria şi despre Găgăuzia“. Edilul din Costeşti spune că încă nu s-a întrunit Consiliul Local pentru a dezbate tema unirii cu România, dar că urmează să se consulte cu cetăţenii comunei înainte de a lua orice fel de decizie. Cu toate acestea, socialiştii susţin, pe Facebook, că şi comuna Costeşti ce aparţine de raionul Ialoveni a semnat o declaraţie de statalitate. „Asta nu este adevărat“, subliniază primăriţa Petrea.

Presiuni din partea socialiştilor  

Primarii unionişti susţin că autorităţile centrale fac presiuni să oprească valul unionist. „S-a convocat Consiliul Superior de Securitate, prin care preşedintele Igor Dodon îşi doreşte să ne pedepsească. Dodon îi încurajează pe cei care vor cu Rusia. Pe noi, Dodon ne numeşte trădători şi, chipurile, el luptă cu cei care vor să distrugă ţara. Dar asta pentru că în toamnă vin alegerile parlamentare şi el nu are ce să le spună oamenilor, pentru că nu a făcut nimic. Trebuie să spună: «Am luptat cu românismul»“, crede primarul Petru Frunze.

Consilierul preşedintelui Dodon a fost în vizită, recent, la Bardar. „Ne-a vizitat domnul consilier al preşedintelui, dar au fost doar discuţii de a ne informa reciproc, din prima sursă, despre părerile fiecăruia“, arată viceprimarul comunei Bardar, Mihai Tonu. Singura temere a sa vizavi de declaraţiile de unire este că „vom fi prea puţini“.

„Cei de sus îşi fac politicile, dar de suferit suferă cei de jos“, este concluzia primarului Susarenco de la Sadova. Aici, la primărie, consilier este şi un văr al preşedintelui Dodon. Vladimir Dodon susţine că şi el a semnat declaraţia de unire şi că „preşedintele ca preşedintele. Fie şi rudă, fie şi tată, mie să vină de la cimitir, direcţia mea a fost în Europa, ştiu ce înseamnă justiţia, ştiu ce înseamnă viaţa“. El nu neagă că în Sadova lucrurile au mers spre bine de când Igor Dodon a ajuns preşedinte, dar, „aşa, ar trebui să dea fiecare comună din Moldova preşedinte, ca peste tot să fie bine?“.  

Unire, dar când?

La această întrebare nimeni nu pare să aibă răspuns. Toţi semnatarii declaraţiilor de unire sunt conştienţi că aceste acte nu au nicio valoare juridică şi că vor ajunge, în cel mai fericit caz, pe un panou de onoare al consiliilor locale. „Nu are o putere juridică, dar este totuşi un document istoric. Timpul şi tinerii vor decide când va avea loc unirea. Deocamdată sunt probleme şi aici, şi acolo“, zice primarul de la Ruseştii Noi.

La Băcioi, viceprimarul Ilie Leahu spune că, cel mai probabil, declaraţia de unire va sfârşi înrămată pe panoul de onoare. „Preşedintele a prins spaimă când vede că localităţile au alt mesaj şi spun adevărul în faţă, dar unica noastră şansă este unirea cu România. Basarabia trebuie să revină la vechile hotare“, punctează Leahu.   Mihai Tonu de la Bardar este conştient că unirea nu are cum căpăta o formă juridică prea curând: „Trebuie să fim realişti. Unirea nu este o urgenţă, însă chiar şi aceste declaraţii simbolice de unire sunt un semnal că trebuie să lucrăm în această direcţie“.  

Potrivit Nataliei Petrea, „noi producem deja unirea. Avem visuri comune, ne-am înfrăţit cu mai multe localităţi din România. Noi mergem acolo, românii vin la noi. Până se va decide politicul, eu cred că localităţile vor porni un pic mai repede acest proces“.

Sursa: adevarul.ro

Click to comment

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top