Actualități

LIVE TEXT| Şedinţă solemnă a Camerelor Parlamentului pentru a marca Centenarul Unirii

Împlinirea celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România va fi marcată, astăzi, la București printr-o ședință solemnă la Parlament.

Sunt invitaţi să participe președintele României Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. De asemenea, se așteaptă participarea a două delegații din Republica Moldova, din partea Legislativului și a Guvernului de la Chişinău.

În cadrul şedinţei va fi dezbătută și adoptată o declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, la 27 martie 1918. La final va fi lansat un album filatelic aniversar, care conține o emisiune de mărci poștale intitulate „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”.

Unirea Basarabiei cu România, acum 100 de ani a avut loc în condiţii dramatice, când Capitala ţării fusese mutată de doi ani la Iaşi, oraş devenit capitală de război. La Iaşi se refugiaseră zeci de mii de locuitori din sud, Familia Regală, Parlamentul şi Guvernul. În acest context 86 din cei 135 de deputaţi ai Basarabiei au votat pentru unire, decizie ce a intrat în istorie.

Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România va fi marcată şi de Biserica Ortodoxă din România. Clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din ţară vor suna astăzi, iar în Catedrala Patriarhială din Bucureşti va fi oficiat, de la ora 11:00, un Te Deum în cinstea membrilor Sfatului Ţării şi pentru toţi susţinătorii actului istoric din 27 martie 1918.

Făuritorii Unirii vor fi pomeniţi şi la cimitirul Mănăstirii Cernica, la ora 13:00, dar şi în alte cimitire din Bucureşti şi din ţară.

11:50  Şedinţa solemnă a Camerelor Parlamentului de la București la care a fost marcat Centenarul Unirii Basarabiei cu România s-a încheiat cu adoptarea unei declarații solemne. Declarația a fost votată cu 19 abțineri.

11:00  Din declarația Solemnă a Camerei Deputaților și Senat cu ocazia Centenarului Unirii Basarabiei cu România: Parlamentul României constituit în ședința solemnă, la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, astăzi, 27 martie, 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora și declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova ca o expresie a voinței suverane a acestora.

10:55 Președintele Senatului Calin Popescu Tariceanu: ”Această ședință solemnă n-ar trebui să aibă pentru noi, parlamentari români și moldoveni deopotrivă, ca și pentru toți cetățenii români şi moldoveni doar o însemnătate istorică, oricât de monumentală ar fi aceasta. Să dovedim, cu ocazia acestei aniversări, că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele. Ideologia naţională a anilor 1930 şi 1940, resuscitată de naţional-comunismul ultimelor două decenii ale regimului totalitar ne-a învăţat să privim Actul Unirii, pregătit cu mari sacrificii și trudă, proclamat de Sfatul Ţării de la Chişinău pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil – şi din păcate reversibil – al procesului de înfăptuire a idealului unității naționale româneşti. Desigur, Sfatul Ţării a constatat, simplu şi firesc, că poporul moldovean era în fapt parte a poporului român şi că ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice. Această conştiinţă identitară a fost o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, a unirii. Revoluţia din februarie şi căderea autocraţiei erau trăite de moldovenii de peste Prut ca o şansă istorică de a deveni în sfârşit cetăţeni egali ai unei societăţi libere. Acum un veac, pe 27 martie la Chişinău, ca şi pe 1 decembrie la Alba Iulia, idealul naţional era inseparabil de viziunea democraţiei. Dictaturile secolului al XX-lea ne-au dezobişnuit să  asociem revoluţia naţională din 1918 cu revoluţia democratică care, de la Petrograd până la Viena, prin Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, a schimbat radical nu numai harta Europei, dar şi modul de a gândi al tuturor europenilor. În ciuda refluxului democraţiei care a început pentru ei în 1938 şi s-a încheiat tocmai in 1989, românii de pe ambele maluri ale Prutului nu au mai abandonat vreodată, chiar dacă nu i-au putut da glas în public, viziunea unei societăţi democratice, în care drepturile şi libertăţile civile şi politice nu sunt darul guvernelor, ci aparţin în mod natural fiecărui cetăţean în parte şi tuturor împreună. Printre aceste drepturi politice este şi acela de a trăi liber într-o naţiune întregită şi indivizibilă. Acest drept a fost proclamat, în numele poporului dintre Prut, Marea Neagră, Nistru şi vechea graniţă cu Austria, de Sfatul Ţării la 28 martie 1918. Sfatul Ţării nu a fost o adunare reprezentativă abstractă. Membrii adunării aveau chipuri şi nume. Se cuvine să rostim astăzi, cu solemnitate şi recunoştinţă, câteva din numele deputaţilor care au lucrat atunci pentru unire, care au redactat şi adoptat Actul Unirii: Vladimir de Herţa, Pantelimon Erhan, Ion Inculeţ, Pan Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Vladimir Cristi, Anton Crihan și mulți altii dar, desigur alături de ei și nu în ultimul rând, Constantin Stere.
Nu am citat aici o listă de eroi atemporali ai idealului naţional. Nu am evocat supra-oameni, ci oameni politici, unii dintre ei cu o lungă carieră. În ochii noştri, ei poartă, astăzi, aura nemuririi. Presa vremii nu i-a tratat însă cu o indulgenţă mai mare în nici un caz mai mare decât cea de care beneficiază politicienii zilelor noastre. Câţiva au făcut chiar obiectul unor investigaţii ale instituţiilor de forţă ale statului precomunist. Ce au avut aşadar în plus faţă de noi, oamenii politici de azi, de la Bucureşti şi de la Chişinău?
Neîndoielnic, pasiunea pentru democraţie, credinţa că naţiunea se cuvine să fie întregită pentru că este singurul trup cunoscut al democraţiei, unicul cadru constituţional în care democraţia se poate manifesta prin instituţii şi proceduri care să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Doamnelor și domnilor,

Evenimentul de acum un secol ne oferă aşadar o lecție la care trebuie să reflectăm cu mare atenție. Revoluţia democratică a făcut România “întreagă și mare”, în vreme ce totalitarismul a fragmentat din nou România. Când democraţia este abandonată sau abuzată, naţiunea devine divizibilă şi fragilă. Această lecție rămâne valabilă și astăzi.
Ca români, am învăţat începând din 1940 că nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea, dar pare că nu am înţeles încă pe deplin că singura pavăză a naţiunii este calitatea democraţiei pe care este capabilă să o pună în operă.
Cel mai eficient şi, paradoxal, cel mai puţin costisitor program de înzestrare a unei naţiuni este cel care înarmează fiecare cetăţean cu drepturi şi libertăţi inalienabile, care îl echipează cu cele mai puternice garanţii constituţionale şi procedurale în faţa abuzurilor statului. Pentru că cetăţenii abuzaţi de instituţiile propriului stat nu vor fi predispuşi, orice-ar spune ideologiile naţionaliste şi miturile patriotice, să reziste agresiunii unui stat străin. Trăind sub dictatură în 1940, românii nu au avut forţa morală să refuze ultimatumul sovietic şi dictatul nazist. Au deplâns frângerea naţiunii, dar nu i s-au opus.
Doamnelor și domnilor,
Vă propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, să încercăm să aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţie care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău și să nu ne amăgim: hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale. Nu-l vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice.
După exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940.
Nădăjduiesc, așadar, că vom găsi curajul, aici la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un Act al Unirii”, arată Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul discursului susținut la ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților cu ocazia împlinirii a 100- de ani de la Unirea Basarabiei cu România – marți, 27 martie 2018”

10:55  Principesa Margareta a României, Custode al Coroanei: Unul dintre simbolurile unității de neam a fost tatăl meu, născut la 3 ani de la Unire. Astăzi, datoria de a sprijini pe frații noștri din afara granițelor României nu trebuie să cunoască limite și nici condiționări. Coroana Regală continuă să sprijine aspirațiile europene ale Republicii Moldova. Afecțiunea și respectul de care Casa Regală se bucură în țară-soră e cel mai frumos dar pe care ni-l poate oferi.”

10:50  Premierul României, Viorica Dăncilă:Eu cred cu putere că viitorul nostru va fi din nou comun, că ne vom reuni curând în sânul familiei europene, onorând lupta strămoșilor noștri. Momentul Centenarului e un prilej de onorare a trecutului și un viitorul României. Rădăcinile comune, valorile spirituale care ne unesc, privilegiază. Vă asigur, în calitate de prim-ministru, România a fost și va fi întotdeauna alături de Republica Moldova. Relația noastră e una solidă, dorim să consolidăm cât mai multe proiecte comune, care să aducă beneficii cetățenilor Republicii Moldova. Guvernul are toată deschiderea să ofere susținere colegilor de la Chișinău. Experiența noastră în UE sperăm să contribuie la facilitarea drumului Republicii Moldova spre statutul de membru al Uniunii Europene.”

10:45  Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu: „Temelia relațiilor absolut speciale dintre Republica Moldova și România se bazează pe comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură. Astăzi suntem angajați într-un proces amplu de democratizare și europenizare, un proces de reforme. Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică. Este absolut vital ține de consensul pe care vrem să-l avem din partea clasei politice românești întru susținerea parcursului european al Republicii Moldova. România trebuie să rămână cel mai fidel și mai solid paretner Astăzi avem o relație firească, matură și caldă, avem o colaborare temeinică. Podurile de flori au deschis calea, ne dorim și poduri de piatră, am dori o autostradă care ar uni Chișinău și București(…) Nu putem schimba parcursul istoric, dar putem construi împreună drumuri și afaceri.”

10:34 Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților: Cred că Unirea de la 1918 a fost un ideal românesc legitim, a fost un ideal dorit de români sute de ani, realizat pe câmpul de luptă și la masa tratativelor. Dacă acesta nu e un adevăr istoric, de ce mai suntem azi aici? (…) Sunt oameni care au murit pentru această țară. Conștiința națională e o forță în istorie și ea poate schimba granițele, poate dărâma imperii. E una dintre lecțiile transmite de generația de la 1918. A fost o generație pragmatică, care a crezut în acțiune și voință. E generația de la care avem ce învăța. (…) Voi propune ca această sală să se numească sala Vasile Stroescu, cel care a fost primul președinte al Parlamentului României Mari. Domnule președinte Candu, domnule vicepremier Leancă: Chiar nu aveam atâta curaj să spunem clar ce vrem? Eu o spun deschis: Eu vreau să ne unim cu Moldova. Vreau să fim împreună în Europa doar ca o singură națiune.”

10:23 Președintele Senatului Calin Popescu Tariceanu: “Această ședință solemnă nu are trebui să aibă pentru noi parlamentari și cetățeni, români și moldoveni, doar o însemnătate istorică, oricât de monumentală ar fi aceasta. Să dovedim cu ocazia acestei aniversări, că semnificația politică a evenimentelor de acum un veac nu și-a pierdut caracterul actual și nici capacitatea de a ne mobiliza voințele(…) Acum un veac pe 27 martie, la Chișinău și pe 1 decembrie, la Albă Iulia, idealul național era inseparabil de viziunea democrației. 
Vă propun, sub în să încercăm să aprindem pasiunea pentru democrația care i-a animat pe înaintașii de la Chișinău. Hotarul de peste Prut nu va dispărea datorită diplomației, nu-l vor șterge poeziile sau declarațiile patriotice. Doar vrerea Parlamentelor de la Chișinău și București, exprimând voința cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, va putea reface ce a făcut Sfatul Țării acum un veac în urmă. Nădăjduiesc că vom găsi curajul la București și Chișinău de a lua ceastă decizie.”

Click to comment

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top