Diverse

Freedom House: Republica Moldova își păstrează statutul de țară cu regim hibrid

Republica Moldova păstrează statutul de țară cu un regim hibrid sau guvern de tranziţie și în anul 2018, fiind considerată una din țările cu cel mai mare risc de alunecare în autoritarism alături de Ucraina, Georgia, Armenia şi Kîrgîzstan, scrie IPN.

Moldova nu stă prea bine nici la capitolul asigurării drepturilor politice şi libertăţilor civile, fiind considerată o țară parțial liberă. Concluziile se regăsesc în rapoartele Freedom House: „Ţări în Tranziţie -2018” și„Libertatea în lume -2018”.

Potrivit raportului „Ţări în Tranziţie”, Moldova păstrează în anul curent scorul de la 4,93 ca și în anul precedent, pe o scară de până la 7 puncte. Cel mai prost rezultat  Moldova l-a înregistrat la capitolul nivelul corupţiei – 6 din 7. Urmează guvernanţa democratică la nivel naţional – 5,75, guvernanţa democratică la nivel local – 5,50, independenţa mass-media – 5,00, independenţa justiţiei – 5,00, procesul electoral – 4,00 și societatea civilă – 3,25.

Potrivit raportului, în 2017, procesele politice din Moldova au fost dominate de adoptarea unui nou sistem electoral mixt, modificare electorală care „va dezavantaja probabil partidele extraparlamentare și va încuraja corupția electorală”, scrie Freedom House. Sectorul mass-media a continuat să fie politizat, confruntându-se cu un cadru legal depășit, influența excesivă a politicienilor și oligarhilor, independența limitată a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii, concurența neloială pe piața publicității politizate și utilizarea mijloacelor de informare în scopuri politice.

Reforma justiției a stagnat în 2017, iar procedura de numire a judecătorilor și a funcționarilor cheie a rămas una dintre principalele probleme ale acestui sector și a continuat să fie o sursă de îngrijorare, în special în ceea ce privește integritatea candidaților. Lipsa progresului și a reformelor în sectorul justiției au determinat Uniunea Europeană (UE) să anunțe în octombrie decizia de reducere a programului de sprijin bugetar pentru reformele judiciare și să oprească ultima tranșă de sprijin în acest sector în valoare de 28 de milioane de euro, se mai arată în raport.

Freedom House susține că inițiativele anticorupție nu au contribuit la reducerea corupției în 2017, deoarece nu a avut ca scop depolitizarea instituțiilor publice și a agențiilor de reglementare. Concursurile deschise pentru funcții de răspundere au fost, în majoritatea cazurilor, netransparente, organizate nu pe bază de merite, ci bazându-se în schimb pe reglementări controversate și loialitate politică sau apartenență la grupul politic aflat la guvernare.

Economia Moldovei a reușit să se redreseze ușor după declinul din 2014-2016 și a înregistrat o creștere de 3% în 2017, potrivit Freedom House. Cu toate acestea, Moldova a rămas țara cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din regiune. Rezoluția privind conflictul transnistrean a înregistrat unele progrese, inclusiv acordurile semnate privind apostilarea documentelor educaționale emise în Transnistria, precum și deschiderea podului peste râul Nistru între satele Gura Bâcului și Bâcioc. În raport se mai menționează că, spre sfârșitul anului, din cauza lipsei unor reforme reale, a adoptării unor legi contradictorii și a eliminării angajamentelor internaționale, neîncrederea partenerilor externi în guvern a dus la amânarea asistenței macrofinanciare UE în valoare de 100 de milioane de euro.

În raportul „Libertatea în lume”, citat de portalul bursa.ro, Freedom House conchide că drepturile politice şi libertăţile civile s-au deteriorat în întreaga lume, ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. Ţările care au suferit un regres în ceea ce priveşte democraţia sunt mai numeroase decât cele care au înregistrat un progres din acest punct de vedere. Moldova este una din respectivele țări, fiind cotată cu 61 de puncte în anul curent față de 62 anul precedent, din 100 de puncte posibile.

Conform organizaţiei non-guvernamentale Freedom House, tendinţa globală este de consolidare a regimurilor autoritare şi de şubrezire a democraţiilor: 45% din ţările lumii sunt considerate ţări libere, printre care: Finlanda, Suedia, Norvegia etc. 30% parţial libere: Moldova, Ucraina, Georgia etc. şi 25% ţări nelibere( regim autoritar – dictatură): Rusia, Belarus, Turcia etc. Din punctul de vedere al populaţiei globului: 39% din populaţia lumii trăieşte în ţări democratice, 24% în ţări parţial libere şi 37% în ţări care nu sunt libere.

Click to comment

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top