Diverse

Vlad Cubreacov: 24 mai 2018 – Ziua refondării Mitropoliei Basarabiei

Zi istorică pentru Ortodoxia românească de la răsărit de Prut. Bucuria preoților și credincioșilor din Mitropolia Basarabiei este de nedescris. Ea poate fi comparată doar cu bucuria din ziua Învierii.

Prin grija și înțelepciunea Preafericitului nostru Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Înaltpreasfințitului Mitropolit Petru al Basarabiei și a Adunărilor Eparhiale ale Episcopiei Basarabiei de Sud și Episcopiei de Bălți, i-a ales pe 24 mai 2018, pe titularii acestor două eparhii istorice sufragane ale celei mai de răsărit și celei mai încercate mitropolii românești. Alegerile s-au făcut, așa cum specifică un Comunicat de presă al Agenției Basilica, ”la solicitarea insistentă a clerului și a credincioșilor mireni din Mitropolia Basarabiei”. Cler și credincioși care nu doar că au evadat din prinsoarea canonică moscovită, dar și-au restabilit și cetățenia română, scrie infoprut.ro.

IEȘIREA MITROPOLIEI BASARABIEI DIN ASINODALITATE

Noii titulari sunt Preasfințitul Antonie (Telembici) de Bălți și Preasfințitul Veniamin (Goreanu) al Basarabiei de Sud, care se vor alătura Înaltpreasfințitului Petru (Păduraru), Arhiepiscopul Chișinăului. Astfel, hotărârea sinodală de astăzi asigură intrarea procesului de recuperare bisericească a Basarabiei într-o nouă etapă, cea a sinodalității sau a sobornicității locale, întrucât numărul de 3 ierarhi face posibil, la 26 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, să ia ființă Sinodul local de la Chișinău. Faptul înseamnă ridicarea actului administrativ bisericesc la un nivel calitativ superior. De aceea putem spune că ziua de astăzi, 24 mai 2018, este ziua refondării Mitropoliei Basarabiei.

Statutul pentru organizarea și funcționarea Mitropoliei Basarabiei (aprobat prin ordinul nr. 1651 din 30 iulie 2002 al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova) cuprinde două articole referitoare la Sinodul mitropolitan: ”Art. 73. Mitropolitul împreună cu episcopii sufragani din Mitropolie alcătuiesc Sinodudul Mitropolitan, care conduce treburile comune ale eparhiilor din Mitropolie şi care nu ţin de competenţa Sfântului Sinod, în limitele prescrise de canoane şi normele în vigoare. Art. 74. Sinodul Mitropolitan este prezidat de Mitropolit, care îl convoacâ ori de câte ori este nevoie. El ia hotărâri valabile, cu votul majorităţii membrilor săi.

Sinodul Mitropoliei Basarabiei cu siguranță va trebui consolidat pe parcurs prin completarea lui cu noi episcopi vicari și titulari prevăzuți de Statutele de organizare și funcționare ale celor 4 eparhii istorice sufragane ale mitropoliei, Statute înregistrate în ordinea stabilită de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Potrivit acestor prevederi, Sinodul Mitropoliei Basarabiei va trebui să cuprindă 9 ierarhi. Cele 6 posturi episcopale vacante sunt: 1 de episcop vicar al Episcopiei de Bălți, 1 de episcop vicar al Episcopiei Basarabiei de Sud, 1 de episcop tituar și 1 de episcop vicar al Episcopiei Dubăsarilor și a toată Transnistria, 2 de episcopi vicari ai Arhiepiscopiei Chișinăului.

În acest ultim caz, al Arhiepiscopiei Chișinăului, centru al unei mitropolii autonome cu rang superior de Exarhat al Plaiurilor, situat într-un oraș cu 1 milion de locuitori, ceea ce îl face al doilea centru urban românesc pe glob, după București, și capitală a celui de al doilea stat românesc, Statutul pentru organizarea și funcționarea Arhiepiscopiei, înregistrat de Guvernul Republicii Moldova, a admis derogarea pozitivă de la regula generală din Patriarhia Română ca arhiepiscopii să aibă un singur vicar.

ORGANIZAREA SPAȚIULUI SPIRITUAL ROMÂNESC LA RĂSĂRIT DE PRUT

Este bine să reamintim care sunt cele 4 eparhii istorice sufragane ale Mitropoliei Basarabiei:

• ARHIEPISCOPIA CHIȘINĂULUI (creată la 8 martie 1923, reactivată la 3 octombrie 1995 şi înregistrată la 1 decembrie 2004). Cuprinde municipiul Chişinău şi raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni din Republica Moldova.

• EPISCOPIA DE BĂLȚI, fostă a Hotinului (creată la 8 martie 1923, reactivată la 14 septembrie 1992 şi înregistrată la 17 decembrie 2004). Cuprinde municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei, Soroca și Ocniţa din Republica Moldova.

• EPISCOPIA BASARABIEI DE SUD, fostă a Cetății Albe – Ismail (creată la 8 martie 1923, reactivată la 8 februarie 2001, înregistrată la 14 noiembrie 2006). Cuprinde municipiul Bender/Tighina şi raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia, UTA Găgăuzia și sudul istoric al Basarabiei cuprins în Euroregiunea moldo-româno-ucraineană „Dunărea de Jos”.

• EPISCOPIA DUBĂSARILOR ȘI A TOATĂ TRANSNISTRIA (creată la 15 august 1942, reactivată la 25 noiembrie 2004, înregistrată la 15 noiembrie 2006). Cuprinde oraşul Dubăsari, municipiul Tiraspol şi localităţile din stânga Nistrului. Locotenența episcopului eparhiot este asigurată de Mitropolitul Basarabiei.

Episcopiile sufragane ale Mitropoliei Basarabiei nu au fost desfiinţate de nimeni niciodată şi existenţa lor a fost prevăzută, ca atare, în Actul Sinodal şi Patriahal al Patriarhiei Române din 19 decembrie 1992 privind binecuvântarea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi de stil vechi, cu reşedinţa în Chişinău.

Potrivit Statutului său de organizare și funcționare, aprobat de autorităţile competente ale statului, Mitropolia Basarabiei, în calitatea sa de cult autonom înregistrat, este ca atare şi a fost recunoscută oficial, prin decizie judecătorească definitivă (Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova, 2004) şi prin decizie administrativă (Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, 2006) drept singura „succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”, ceea ce presupune, în consecinţă, revenirea la situaţia canonico-administrativă anterioară anului 1945, ţinând cont de noile realităţi politico-administrative şi de frontiera de stat a Republicii Moldova.

CONSECINȚELE HOTĂRÂRILOR SINODALE DE ASTĂZI

Aceste consecințe vor fi mai multe. Reținem însă aici doar câteva dintre ele, de importanță majoră:

1. Sinodul mitropolitan de la Chișinău va asigura promptitudinea și eficiența actului administrativ bisericesc la nivelul întregii mitropolii. În afară de Președinte, în persoana mitropolitului, acesta va trebui să aibă și un secretar desemnat dintre cei doi titulari din nordul și sudul Basarabiei.

2. Sinodul Mitropoliei Basarabiei se va putea preocupa de rezolvarea unor dosare ”grele”, cum sunt cel al recuperării proprietăților bisericești spoliate de regimul sovietic ocupant și deținute în prezent de Guvernul Republicii Moldova și cel al cercetării vieții preoților, călugărilor și credincioșilor basarabeni martirizați de ruși începând cu 28 iunie 1940. Sinodul mitropolitan va putea aproba Martirologiile eparhiale, conform cu tradiția bisericească, chiar și până la unele decizii de ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind canonizarea acestor martiri și generalizarea cultului lor în întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Rezolvarea celor două dosare înseamnă atât consolidare spirituală, cât și consolidare materială.

Citiți articolul integral pe blogul lui Vlad Cubreacov.

 

Click to comment

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top