10TV

REVOLTĂTOR // Dodon sfidează normele constituționale în favoarea unui PR electoral ieftin

Igor Dodon ia în calcul candidarea la alegerile parlamentare din februarie 2019. Anunțul a fost făcut în urma ședinței Consiliului republican al PSRM.

Examinez posibilitatea să particip pe listele partidului. Legislația îmi permite”, a declarat Dodon.

Constituția nu-i permite Președintelui să fie membru de Partid

Curtea a relevat că dreptul la asociere nu este un drept absolut, ci poate fi restrâns, în condițiile legii.

Astfel, Curtea a observat că limitările impuse dreptului la asociere în partide politice sunt reglementate expres de norma constituțională și vizează (1) scopurile ori activitatea partidelor politice și (2) calitatea persoanelor care pot dobândi statutul de membru de partid.

Curtea a reținut că, potrivit alin. (7) al art.41 din Constituție: „Funcțiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică”.

În mod similar, Convenția europeană a drepturilor omului permite restrângerea libertății de asociere la trei categorii de persoane:

(1) membrilor forțelor armate,

(2) poliției și

(3) administrației de stat.

În acest sens, Curtea Europeană a recunoscut legitimitatea restrângerii activității politice a unor autorități publice, ținând cont de necesitatea garantării neutralității politice a acestora și a asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor care le revin în mod imparțial, tratând toți cetățenii într-un mod egal și echitabil.

În speță, Curtea a constatat că, potrivit prevederii contestate, „mandatul Președintelui Republicii este incompatibil cu calitatea de membru al vreunui partid politic” (articolul 112 alin. (2) din Codul electoral).

Curtea a reținut că în Avizul nr. 1 din 3 aprilie 2008, invocat de autorul sesizării, s-a pronunțat în privința unei inițiative de completare a Constituției cu noi prevederi la alineatul (1) de la articolul 81, în sensul stabilirii incompatibilității funcției de Președinte al Republicii Moldova cu calitatea de membru de partid. Prin urmare, obiectul Avizului a fost completarea Constituției cu o interdicție admisibilă deja în virtutea articolului 41 alin. (7).

În acest context, Curtea a reținut că articolul 41 alin. (7) din Constituție rezervă domeniului legii organice stabilirea interdicțiilor pentru unele categorii de funcții publice de a face parte din partide, fiind astfel superfluă reglementarea acestora prin alte prevederi de rang constituțional.

Mai mult, după Avizul din 2008, Curtea și-a reconsiderat propria jurisprudență prin pronunțarea hotărârilor nr. 32 din 29 ianuarie 2016, nr. 2 din 24 ianuarie 2017, nr. 24 din 27 iulie 2017.

Curtea a relevat că în hotărârile menționate a statuat că, prin depunerea jurământului de către Președintele Republicii Moldova acesta își asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova. Astfel, Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității şi neutralității sale politice.

De asemenea, în Hotărârea nr. 24 din 27 iulie 2017 Curtea a subliniat că şeful statului joacă rolul unui arbitru, sau al unei puteri neutre, fiind detașat de partidele politice. Președintele este un element important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.

Click to comment

Comentează

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

To Top