Actualități

ANALIZĂ: Campania electorală de la Chișinău, dominată de discursul de ură

Distribuiți acest articol!

Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din Republica Moldova, un competitor politic major – blocul format de comuniști și socialiști – adoptă un mesaj central de campanie ferm xenofob, care se încadrează în definiția discursului de ură (hate speech).

„Nu dăm țara străinilor”: mitul cetății asediate

Pe panourile electorale puse în Chișinău de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), condus de foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, se poate citi următorul slogan: „Moldova este în pericol. Nu dăm țara străinilor”. Mesajul este scris bilingv, cu majuscule în română și cu litere roșii în rusă.

Comuniștii și socialiștii din Republica Moldova aplică astăzi strategii de propagandă folosite încă din anii 1920 – 1930 în Uniunea Sovietică, centrate pe mitul „cetății asediate”, ce continuă să fie folosit și după 100 de ani în acest spațiu.

Mitul „cetății asediate” este legat de percepția sovietică despre lume: cetățenilor li se spunea că dușmanii încercuiau Uniunea în exterior și căutau să o submineze și din interior. Bolșevicii preluaseră aceste idei de la Rusia Țaristă, care împotriva dușmanului exterior (în Primul Război Mondial, Germania) folosise propagandă încărcată de xenofobie. În interior, teoriile conspirației, discursurile xenofobe și antisemite îndreptate împotriva evreilor erau, de asemenea, omniprezente.

Toate acestea sunt folosite și în Rusia de astăzi de regimul Putin și sunt exportate în spațiul ex-sovietic, unde apelează la ele politicienii pro-ruși. Cel mai elocvent exemplu în acest sens, este discursul ținut de Vladimir Putin după anexarea Crimeii în martie 2014.

„Avem toate motivele să presupunem că infama politică de izolare, condusă în secolele 18, 19 și 20, continuă și astăzi. Ei [Occidentul -n.r.] încearcă în mod constant să ne măture într-un colț pentru că avem o poziție independentă, pentru că o menținem și pentru că numim lucrurile așa cum sunt și nu ne complacem în ipocrizie. Dar există o limită la toate”, spunea Putin.

Mitul cetății asediate include ideea unei lupte între bine și răul care îl asediază, de aceea este nevoie de un inamic extern, un asediator. Este exact ceea ce fac astăzi comuniștii lui Voronin și socialiștii lui Dodon prin portretizarea românilor, europenilor și a blocului militar NATO drept acel „rău” la care moldovenii trebuie să reziste.

Încă din prima zi a creării BeCS-ului, pe 14 mai, Dodon a scris că „factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudovalori, anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre”.

Vehiculele discursului de ură: politicieni, mass-media și social media. Geopolitică și război hibrid

Experții asociației au identificat 59 de cazuri de discurs de ură în perioada de monitorizare 11 mai – 7 iunie, dintre care 15 cazuri au fost generate de opt concurenți electorali înscriși în cursa pentru ocuparea unui loc de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Spre exemplu, autorii menționează că numai între 11-24 mai, liderul Partidului Nostru și primarul orașului Bălți, Renato Usatîi, a utilizat forme de exprimare intolerantă în cinci cazuri. Din cele cinci cazuri înregistrate, trei au luat forma unor asocieri negative cu persoanele LGBTQI cu scopul de a-i denigra pe contracandidații săi, Igor Dodon și Vladimir Voronin. 

Deputații socialiști Vasile Bolea și Vladimir Odnostalco au organizat pe 13 mai un briefing de presă în care au cerut modificarea Constituției astfel încât aceasta să fie interzise căsătoriile între parteneri de același sex și să apară prevederea că părinți ai copiilor reprezintă tata – părinte de sex masculin și mama – părinte de sex feminin. 

„Ambele partide care au format acest bloc [BeCS] și-au asumat un discurs și un mesaj comun. Campania a debutat cu acel mesaj xenofob publicat, postat și răspândit prin intermediul bannerelor stradale „Moldova este pericol și noi nu dăm țara străinilor”. Acesta este de fapt un mesaj care a fost urmat de alte mesaje homofobe, xenofobe sau de ură din partea concurenților acestor două partide. Diferența este că acum, ceea ce fac fac cei din BeCS cu acest mesaj electoral este să îl facă foarte evident. Se accentuează acest mesaj în toate aparițiile TV, interviuri și toate instituțiile media care susțin campania acestui bloc electoral la fel. Repetă zilnic același mesaj dorind ca acesta să fie perceput ca o problemă reală și nu una politicianistă”, a declarat Irina Corobcenco. 

 De asemenea, expertul politic Mihai Isac a declarat că elitele politice de la Chișinău folosesc geopolitica în interesele lor de mascare a corupției, inclusiv prin uzitarea discursului de ură. 

„O parte a actorilor politici folosesc în continuare sperietoarea NATO, a unirii cu România ori amenințarea LGBTQI pentru a distrage atenția de la problemele reale ale populației. Toate partidele au incluse aspecte geopolitice în programul lor. Aici vorbim de neutralitatea promovată de Partidul Șor, BeCS, Partidul Nostru și alte partide de orientare politică de stânga. Pe acest segment este clară influența rusă care luptă prin toate mijloacele împotriva extinderii NATO. Republica Moldova este în continuare un câmp de testare al războiului hibrid”, a conchis el. 


Distribuiți acest articol!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button